DE LA AL’QAEDA LA AL’QAEDISM

“We are in a battle, and more than half of this battle is taking place in the battlefield of the media. . . . [W]e are in a media battle for the hearts and minds of our umma”.
Ayman al-Zawahiri, July 2005¹

“The conjunction of 21st-century Internet speed and 12th-century fanaticism has turned our world into a tinderbox”²

Arta comunicarii in cadrul fenomenului terorist a evoluat in perioada post 11 septembrie, ajungand la un nivel atat de ridicat, incat teroristii pot controla intreg procesul de productie al comunicarii – ii pot determina continutul, contextul, mediul de emitere a mesajului, emitatorul (unul sau mai multe grupuri, mai mult sau mai putin numeroase). Implicatiile acestei evolutii sunt semnificative – in primul rand este pus in discutie si subminat monopolul agentiilor media asupra stirilor legate de fenomenul terorist – Bruce Hoffman vorbeste despre o revolutie a informatiei care ofera miscarilor de natura terorista posibilitatea de a-si compune si transmite mesajele intr-o maniera proprie, folosind un stil personal care eludeaza caracteristicile media traditionale.³

Scopurile, tintele si victimele terorismului sunt variate, la fel cum putem vorbi de o adevarata paleta de tipuri de grupari si amenintari teroriste – de la gruparile teroriste de natura sociala – Animal Liberation Front sau care condamna poluarea excesiva – atragand prin teroare atentia mass media si, implicit a societatii, la gruparile separatiste, secesioniste, la cele conduse de teluri religioase, milenare, armaghedoniste , de teluri care implica retaurarea unor formatiuni politice si sociale milenare.

Ceea ce au insa in comun aceste grupuri cu o vasta motivatie de culise este faptul ca niciunul nu comite actele teoriste la intamplare.⁴

Pentru a sustine cele de mai sus este necesara o aprofundare a fenomenului terorist prin prisma elementelor sale esentiale.

Numitorul comun al tuturor actelor de terorism este dat de cauze, motivatie, mijloace, abilitare, grad de teroare, tinte, victime, si nu in ultimul rand de recunoastere si publicitate⁵, cei patru stalpi ai fenomenului terorist, conform manualului “Global Terrorism” al UNITARPOCI sunt “motivatie, obiectiv, tinta si coercitie”⁶

“Motivation precedes objective and although it drives it, can be considered as a ‘sleeping partner.’

The objective of terorists is the most important factor to them. The other two factors (or ‘pillars’) of target and asset harm, are secondary and are overall, governed by the objective.

The target is the entity (body or individual) to be coerced into indirectly achieving the objective for the terorist.

Asset Harm is a phrase meaning wounding (physically, mentally or morally) or killing victims (usually non military) and damage / destruction of buildings, resources or other non-human assets.”⁷

Cele patru elemente - dupa cum am vazut in cele de mai sus stau la baza alegerii metodei de actiune, in scopul maximizarii efectelor dorite. Insa, trebuie sa tinem seama de faptul ca dimensiunea mediatica si rolul ei esential pentru atingerea obiectivelor terorismului poate avea efecte destructive asupra unor grupari teroriste care au eludat respectarea legaturii existente intre motivatie, obiectiv, tinta si coercitie - cu alte cuvinte- publicitatea excesiva in cazul in care un act terorist este foarte sangeros poate genera nemultuiri la nivel social, care pot culmina cu atacuri violente asupra grupului terorist in cauza, dar, pe de alta parte, legatura dintre cantitatea dorita de teroare, publicitate si actul terorist oblige teroristii sa atraga atentia media printr-un act terorist spectaculos (doza de spectacol castigand in fata numarului de victime).

Doza de teroare, corelata cu doza de publicitate sunt deci elemente determinante in strategia unei grupari teroriste.

Chiar daca publicitatea, media sunt esentiale pentru supravietuirea si dezvoltarea unei grupari teroriste, exista insa si cazuri in care acestea sunt ocolite- unii teroristi isi ascund identitatea, evita sa revendice anumite atentate – este situatia terorismului militar si paramilitar – al terorismului care genereaza epurare etnica, rasiala, depopulare.

Aceasta abatere de la norma traseaza regulile generale ale terorismului vizavi de dimensiunea mediatica, un catalist important al acestei realitati cotidiene – mijloaele mass-media au un rol important in generarea si raspandirea terorii- putem vorbi de un paradox in ceea ce priveste realitatea mediatica – un conflict intre senzational, comercial si regulile nescrise ale democratiilor, conform carora media democratice nu trebuie sa deserveasca scopurilor retelelor teroriste prin publicarea detaliata a actelor de teroare, si, implicit prin raspandirea terorii.⁸

Cu toate acestea, rolul mass media in propagarea mesajului de teroare este covarsitor – Dr. Frederick Hacker⁹ afirma faptul ca dorinta teroristilor de a soca este strans legata de dominatie si control.¹⁰

Pentru a domina si a controla, teroristii intreprind actiuni violente care atrag atentia media si, prin intermediul acestor mijloace gruparile teroriste isi pot comunica mesajul, pot convinge guvernele sa negocieze in conditiile impuse de ei.

Brian Jenkins afirma in lucrarea sa din 1974 ca “terorism is a theatre. Terorist attacks are ofter carefully choreographed to attract the attention of local and international media”¹¹

Daca setea de senzational la care faceam referire in pasajele de mai sus a caracterizat media in perioada anilor 70-80 – perioada de varf a atentatelor teroriste care foloseau ca metoda de atac deturnarea avioanelor, situatia s-a schimbat radical astazi, cand, post 11 seprembrie profesionalismul media in a trata sangeroasele atacuri teroriste si-a facut simtita prezenta.

“There is a clear need in democratic societies, on grounds of national security, to address the question of media ethics in relation to sensationalising terrorism, although the media coverage of the terorist events of 11th September 2001 was fair, unsensational, thorough and effectively patriotic.”¹²

Tendinta catre detalii voyeuristice care caracteriza mijloacele scrise din mass media in anii 70 – 80 a fost deci inlocuita cu o prezentare decenta a faptelor, media insa pastrandu-si rolul esential pentru diseminarea actelor teroriste si a identitatii celor care le pun in scena.

Actele de terorism au nevoie de o cat mai mare acoperire media si de transmiterea informatiei live pe cat mia multe canale :

“Don’t shoot, Abdul! We’re not on prime time” – expresia pe care specialistul pe probleme de terorism Bowyer Bell¹³ o foloseste pentru a exprima eforturile teroristilor de a “juca” in fata media si a vitezei de reactie a acesteia¹⁴. Este si ceea ce s-a intamplat in 1975 in cazul luarii de ostatici din sediul OPEC din Viena, cand Carlos “Sacalul” a asteptat sosirea televiziunii pentru a parasi cladirea impreuna cu ostatecii.¹⁵

Anii 80 au reprezentat epoca de varf a fascinatiei publicului – in special a celui American pentru terorism, un rezultat al unui studio al corporatiei RAND, efectuat la finele anilor 80 indicand faptul ca, cu toate ca majoritatea americanilor se declara impotriva gruparilor care sponsorizeaza sau sustin terorismul, acestia nutresc o fascinatie pentru teroristi si pentru fenomenul de terorism¹⁶, rapoartele si actiunile media din perioada respectiva actionand in consecinta.

Prin prisma acestei tendinte putem analiza rapoartele emise de NBC vizavi de deturnarea navei de croziera Achile Lauro de catre Frontul pentru Eliberarea Palestinei (1986) – respectiv interviul NBC cu Abul Abbas, seful acestei organizatii, care a capatat aura de star media, in ciuda identitatii sale teroriste, Abbas avand flerul necesar pentru un show cu tente macabre, pe gustul consumatorului de media american din perioada respectiva.

Un alt exemplu elocvent este pozitia publicului vizavi de relatarile care au insotit criza ostaticilor din TWA¹⁷.

Chiar daca oficialii americani s-au declarat impotriva acestei “extravagante mediatice” ¹⁸ afirmand ca media, in cazul acestor interventii a redefinit lipsa de responsabilitate si grotescul, publicul a fost de o total alta parere. Astfel, intr-un sondaj de opinie realizat un an mai tarziu de Gallup si Times Mirror Corporation, 71% din respondenti s-au declarat satisfacuti de acoperirea evenimentului de catre media, calificand-o drept profesionista.¹⁹

Bruce Hoffman nota in studiul sau despre terorism faptul ca:

“ There are two areas in particular , however, where a clear causal relationship between terrorism and the attention it receives from the media impacts negatively on public and governmental behaviour.The first is the public perception of personal risk from terrorism and the consequent effect on willingness to travel ; the second is the time pressures imposed by the media under which governments confronted with terorist created crises labour”²⁰

Internetul - mijloc de transmitere a terorii

Sunt putine descoperirile tehnicii care au avut un impact atat de semnificativ ca internetul, care, intr-un timp foarte scurt a revolutionat lumea comunicarii, permitand schimbul de informatii la nivel global intr-un mod rapid, complex si, cel mai important – ieftin. Prin intermediul internetului, grupurile isi pot promova dialectica globala²¹ - care permite activismului, radicalismului, recunoasterii valorilor sociale sa fie prelucrate si stimulate la nivel local si apoi incluse intr-un proces amplu, la nivel global.

“Groups of any size, from two to millions can reach each other and use the Net to promote an agenda. Their members and followers can come from any geographical region on the Net, and they can attempt to influence foreign policy anywhere in the world.”²²

Internetul permite eludarea cenzurii oficialilor, mesajele pot fi trimise rapid, eficient, anonim, ieftin –mai mult, prin intermediul internetului, gruparile teroriste capata ceea ce Denning numea “un management al perceptiei”²³ – posibilitatea de a se prezenta asa cum vor ei, de a-si prezenta ideile si crezurile departe de cenzura media sau institutionala, care le-ar putea distruge imaginea.

Managementul perceptiei ca o calitate a internetului atrage dupa sine un alt element care face din internet mijlocul de comunicare preferat de organizatiile teroriste- este vorba de capacitatea de strangere de fonduri pentru finantarea activitatilor. Transferul de bani se realizeaza uneori in timp real, aducand beneficii semnificative gruparilor teroriste.

“Radical Islamic terorist organizations in particular are seen as being on the “cutting edge of organizational networking”: having demonstrated an ability to harness information technology for offensive operations as well as the more typical propaganda, fund-raising and recruiting purposes of other groups.”²⁴

Al-Qa’ida ocupa o pozitie foarte importanta in acest sens- fiind primul grup terorist care a asimilat cunostinte de tehnologia informatiei, cunostinte folosite ulterior in scop logistic, tactic, de propaganda. Structura Al’Qaeda de dinainte de evenimentele din 11 septembrie vine in sprijinul celor de mai sus- gruparea avea deja in momentul formarii (1988) comitete operationale in domeniul media si al comunicarii. Rohan Gunaratna, in lucrarea “Inside Al-Qa’ida: Global Network of Terror” afirma ca gruparea avea deja formata o echipa de experti in informatica, echipa care se ocupa de crearea de site-uri web, structuri de email, etc.²⁵

Hamid Mir, jurnalistul pakistanez – biograful lui Bin Laden descria retragerea membrilor Al’Qaeda din calea atacurilor SUA asupra taberelor de antrenament afgane – in noimebrie 2001:

“aproape fiecare membru Al’Qaeda ducea, pe langa Kalashnikov cate un laptop”²⁶

La prima vedere, subliniaza Bari Atwan poate parea surprinzator cum o organizatie care militeaza pentru secularism si reinstaurarea pan-islamista evolueaza alaturi de tehnologie, insa studiile din acest domeniu atesta faptul ca organizatia a inceput dezbaterile vizavi de utilizarea tehnologie moderne inca din anii 80, si, chiar daca unii membri mai radicali s-au declarat impotriva folosirii mijloacelor occidentale, Abdullah Azzam, seful retelei MAK²⁷ a fost cel care a militat pentru utilizarea tehnologiei de ultima generatie in jihad.

Abu Nasir al-Qahtani facand un rezumat pe suport electronic al luptei Al’Qaeda in provincia Khost (Afganistan)²⁸

Din acel moment, internetul a devenit un element cheie in antrenamentul luptatorilor Al’Qaeda, dar si in partea de logstica, strategie, cyber-spatiul fiind incorporate ca un spatiu de lupta legitim, pentru a compensa pierderea unui spatiu de lupta in lumea reala.

Legitimarea luptei in cyber-spatiu a fost data abia in 2003 – printr-o fatwa cu 39 de puncte, unde, la numarul 34 se discuta de legitimarea luptei jihadiste in eter –

“believers are called upon to join the jihad by participanting in internet forums to defend islam and to explain and recommend the duty of jihad to all muslims.[…]

The internet offers the opportunity to respond instantly to false allegations and to reach millions of people in seconds; those who have internet skills are forced to use them to support the jihad by hacking into and destroying enemy websites as well as morally corrupt ones.”²⁹

Astfel, putem discuta de 4 elemente esentiale in ceea ce priveste grupurile jihadiste – membrii, liderul – operational, politic si spiritual, directiile spirituale si specialistii IT, care pot internationaliza reteaua si pot atrage numerosi membri.

Daca inainte de evenimentele din 11 septembrie cyber-jihadul nu era atat de raspandit (existau probleme vizavi de gasirea de servere, etc), dupa 9/11 putem vorbi de o proliferare a site-urilor jihadiste si islamiste – in majoritate sustinand cauza si martiriul celor 19, implicati in atentatele asupra SUA.

Dupa acea data reteaua informatica Al’Qaeda ia amploare – un site islamist generat de diviziile aflate in subordinea lui Al Zarkawi “thurwat al-sinam”³⁰ detalia

operatiunile din Irak, facea apologia martirilor, chema tinerii la inregimentare in armata sacra a jihadului, existau chiar si cursuri practice despre fabricarea unei bombe, intrebuintarea otravurilor, etc.

Elementul central al prezentei al’qaeda in spatial virtual este Forntul international media pentru islam, un site care se schimba constant, dar care are linkuri catre sute de alte site-uri jihadiste, un site care in 2005 si-a lansat cel mai nou si sfidator program – televiziune live – “Vocea califatului”³¹, un program emis cu regularitate si care isi tinea telespectatorii la current cu cele mai recente stiri despre insurgenta irakiana, dar si cu noi aspecte ale ideologiei al’qaeda. Fiecare fransiza al’qaeda in domeniul tehnologiei si lumii virtuale beneficiaza de propriul sau department de informatii, care monitorizeaza postarile de pe site-urile dedicate jihadului³².

Oficiali ai Al’Qaeda inregistreaza un comunicat pe care il trimit via messenger unui membru al grupului – celula de la baza – operativa, membru al grupului care ulterior uploadeaza materialul folosindu-se de computerele din internet café-uri. Chiar daca aceasta tactica este foarte riscanta, soldandu-se cu arestari in randul operativilor, ea este inca folosita.³³

Evan Kohlmann, consultant international pe probleme de terorism, a declarat intr-un interviu acordat in 2005 ziarului Washington Post ca nu numai agentii operativi ai gruparii disemineaza articole si informatii in spariul virtual. Un caz cunoscut este al unui individ care foloseste online pseudonimul “Irhaby007” (teroristul2007) si care este voluntar in campanile teroriste ale mai multor state, inclusive al factiunii irakiene a Al’qaeda.

“ What Zarqawi is unable to do on the Internet, Irhaby007 does for him. Unsettlingly, Irhaby007 also speaks perfect English and has even hacked his way into an unprotected file directory on an Arkansas state government Web site, using it to host beheading videos and other such propaganda.”³⁴

Din cauza riscurilor foarte mari de a fi interceptati, in cadrul cercului de conducere al gruparii nu se mai foloseste internetul, ci doar copii ale materialelor semnificative care le sunt livrate liderilor.

Cu cateva luni inainte de atentatele din 11 septembrie, oficialii americani devenisera deja foarte alarmati de potentialul al’aeda in mediul virtual.³⁵

“Officials and experts say the Internet is a new form of the "dead drop," a Cold War-era term for where spies left information. Officials and experts say the messages are scrambled using free encryption programs set up by groups that advocate privacy on the Internet. Those same programs also can hide maps and photographs in an existing image on selected Web sites. The e-mails and images can only be decrypted using a "private key" or code, selected by the recipient ."The operational details and future targets, in many cases, are hidden in plain view on the Internet," Venzke says. "Only the members of the terorist organizations, knowing the hidden signals, are able to extract the information."Officials say bin Laden began using encryption five years ago, but recently increased its use after U.S. officials revealed they were tapping his satellite telephone calls in Afghanistan and tracking his activities.”³⁶

Dupa cum au sugerat expertii serviciilor secrete, maniera de comunicare a grupului este una codificata: fiecare imagine – fotografie, harta, etc este compusa din pixeli, transcrisi in system binar, pe care computerele il folosesc pentru a genera imaginea respectiva, atat in cazul computerului emitator, cat si in cazul computerului receptor. Astfel, intr-o imagine aparent banala se pot ascunde mesaje cifrate sau chiar alte imagini, ascunse folosind coduri de inscriptionare cu acces gratuit. Mesajele pot fi decodate cu ajutorul unui cod dinainte ales de destinatar. In caz contrar, aceste mesaje nu pot fi decriptate.

Oficialii americani sustin faptul ca interceptarea si decriptarea imaginilor transmise via internet este un proces sisific, zilnic pe internet circuland miliarde de imagini aflate pe cateva miliarde de site-uri web. In cazul in care aceasta sarcina ar putea fi dusa la bun sfarsit, partea cea mai dificila ar fi spargerea codului de criptare, care, de cele mai multe ori, dupa cum afirma un matematician care activeaza in cadrul Departamentului de Aparare al SUA necesita foarte mult timp si un super-computer. ³⁷

Alte metode de transmitere a mesajelor utilizand lumea virtuala sunt emailurile netrimise, salvate in folderul “drafts” al unei adrese de email folosita de mai multi indivizi; netrimise, emailurilenu pot fi interceptate; alta metoda este aceea a chat rooms – spatii virtuale de discutii de unde militanti al’qaeda recruteaza noi membri, ofera informatii despre moduri de actiune, de crearea unor bombe artizanale, etc. Comunicarea in lumea virtuala include anumite tipologii de site-uri web – site-uri jihadiste cu o anumita structura: cea mai importanta sectiune este aceea a religiei, unde se discuta chestiuni de legitimitate a luptei, sunt prezentate cele mai recente fatwa, referintele coranice la jihad, moduri diferite de exprimare a jihadului, etc; urmeaza sectiunea “jihad”, unde tinerii dornici sa se alature cauzei islamiste sunt sfatuiti unde sa mearga, ce moschei sunt primitoare, care sunt martirii zonei respective, cum sa lupte, cum sa fabrice arme, de unde sa gaseasca munitie, cum sa atace un oras anume de pe un anume continent³⁸ etc; o alta sectiune, nou introdusa este sectiunea pentru femei, unde acestea sunt sfatuite sa isi sustina sotii si copiii in lupta lor, sau le sunt date informatii generale despre lupta, in cazul in care vor si ele sa ia parte la jihad.³⁹

O strategie de racolare de noi membri de partea Al’qaeda a fost publicarea in 2005 pe un site islamist a strategiei gruparii pana in 2020, strategie elaborata de egipteanul Muhammad Makkawi (Sayf el Adel, Ibrahim al Madani, Omar al Sumali)⁴⁰ (foto stanga).

Aceasta strategie a dus la intensificarea relatiilor cu grupurile jihadiste care doreau sa sprijine actiunile Al’Qaeda in Irak⁴¹ si care au continuat sa comunice prin chat room-urile puse la dispozitie de Al’Qaeda.

Teorismul trebuie sa-si comunice mesajul de iluminare printr-un instrument de elucidare- propaganda. Centralitatea propagandei in cadrul acestui proces de comunicare precum si importanta acesteia pentru acest fenomen este evidenta.

Dupa cum cita un studio RAND din 1991:

“Propaganda grants authority to its makers. In the first place, simply by demonstrating its ability to disseminate information that the government has banned, a guerrilla group proves that it is a viable force. Second, once a group has the people’s ears and eyes it can manipulate their minds, causing them to act as they not might otherwise; or if it does not work as effectively as this, its messages at least command the attention of those who read, hear or see them. In words and pictures, those whose plans are hidden from public view can portray themselves any way they please. Furthermore, if appearing to play a particular role can win support, propaganda will help these guerrillas to become in fact the powerful forces that they claim to be.”⁴²

Prin intermediul propagandei teroristii urmaresc deci transmiterea unui anumit mesaj catre un public tinta. Scopul acestui tip de comunicare este incert- el depinde, evident de canalul de comunicare, de receptor, etc. Mesajul comunicat poate fi didactic – cu scop informativ, educativ, practic- solicitarea de suport material sau logistic, spiritual, de inregimentare a maselor, poate fi deci si o maniera de recrutare, o forta de convingere, poate fi un mecanism de intimidare strategica – slabirea gradului de incredere al populatiei in guverne sau presedintii, institutii ale statului (incapabile sa actioneze prompt si eficient pentru a stopa acest fenomen in cazul unor atacuri)⁴³

Propaganda poate avea si o functie eminamente interna – asa-numita auto-propaganda, indreptata catre membrii organizatiei in scopul intaririi moralului, a justificarii /legitimizarii/ explicarii unor elemente decizionale controversate. ⁴⁴

BIBLIOGRAFIE:

• Bari Atwan, Abdel – “The Secret History of Al’Qaeda”, Abacus, 2007, p 117
• Bloom, Mia – “Dying to Kill”, Columbia University Press, 2005
• Brown, Tina, “Death by Error,” Washington Post, 19 May 2005.
• Cordes, Bonnie, “When Terrorists Do the Talking: Reflections on Terrorist Literature,” in David C.Rapoport (ed.), “Special Issue: Inside Terrorist Organizations,” Journal of Strategic Studies, vol. 10, no. 4 (Decembrie 1987)
• Denning, J., “‘Activism, Hacktivism, and Cyberterrorism: The Internet as a Tool for Influencing Foreign Policy, http://www.nautilus.org/info-policy/workshop/papers/denning.html
• Glasser, Susan si Coll, Steve –“The Web as Weapon Zarqawi Intertwines Acts on Ground in Iraq With Propaganda Campaign on the Internet”, Washington Post, august 2005
• Gunaratna, Rohan, Inside Al-Qa’ida: Global Network of Terror (London: Hurst, 2002)
• Hickey, Neal “Terrorism and Television”, Radnor, PA, 1976
• Hoffman, Bruce – “The Use of Internet by Islamic Extremists”, RAND, CA, 2006
• Hoffman, Bruce – “Inside Terrorism”– Columbia University Press, New York, 1998
• Hoffman, Bruce si Downes LeGuin, Theo – “The Impact of Terrorism on Public Opinion, 1988- 1989”, 1993 - RAND, California
• Jenkins, Brian –“International Terrorism: A New Kind of Warfare”,1974 RAND, California
• Kelley, Jack – “Terror Groups Hide Behind Web Incription”, USA Today, Mai, 2001

• Kelley, Jack – “Terrorist Instructions Hidden Online”, USA Today, Mai, 2001
• Kohlmann, Evan - Interviu pentru Washington Post, August 8, 2005
• Meyer, Christina, Underground Voices: Insurgent Propaganda in El Salvador, Nicaragua and Peru Santa Monica, CA: RAND, 1991
• UNITARPOCI curs de “Global Terrorism”
• Zanini si Edwards, “The Networking of Terror in the Information Age,” RAND, CA, p. 29.
• http://www.fbi.gov/wanted/terrorists/teraladel.htm