DE LA AL’QAEDA LA AL’QAEDISM

“We are in a battle, and more than half of this battle is taking place in the battlefield of the media. . . . [W]e are in a media battle for the hearts and minds of our umma”.
Ayman al-Zawahiri, July 2005¹

“The conjunction of 21st-century Internet speed and 12th-century fanaticism has turned our world into a tinderbox”²

Arta comunicarii in cadrul fenomenului terorist a evoluat in perioada post 11 septembrie, ajungand la un nivel atat de ridicat, incat teroristii pot controla intreg procesul de productie al comunicarii – ii pot determina continutul, contextul, mediul de emitere a mesajului, emitatorul (unul sau mai multe grupuri, mai mult sau mai putin numeroase). Implicatiile acestei evolutii sunt semnificative – in primul rand este pus in discutie si subminat monopolul agentiilor media asupra stirilor legate de fenomenul terorist – Bruce Hoffman vorbeste despre o revolutie a informatiei care ofera miscarilor de natura terorista posibilitatea de a-si compune si transmite mesajele intr-o maniera proprie, folosind un stil personal care eludeaza caracteristicile media traditionale.³

Scopurile, tintele si victimele terorismului sunt variate, la fel cum putem vorbi de o adevarata paleta de tipuri de grupari si amenintari teroriste – de la gruparile teroriste de natura sociala – Animal Liberation Front sau care condamna poluarea excesiva – atragand prin teroare atentia mass media si, implicit a societatii, la gruparile separatiste, secesioniste, la cele conduse de teluri religioase, milenare, armaghedoniste , de teluri care implica retaurarea unor formatiuni politice si sociale milenare.

Ceea ce au insa in comun aceste grupuri cu o vasta motivatie de culise este faptul ca niciunul nu comite actele teoriste la intamplare.⁴

Pentru a sustine cele de mai sus este necesara o aprofundare a fenomenului terorist prin prisma elementelor sale esentiale.

Numitorul comun al tuturor actelor de terorism este dat de cauze, motivatie, mijloace, abilitare, grad de teroare, tinte, victime, si nu in ultimul rand de recunoastere si publicitate⁵, cei patru stalpi ai fenomenului terorist, conform manualului “Global Terrorism” al UNITARPOCI sunt “motivatie, obiectiv, tinta si coercitie”⁶

“Motivation precedes objective and although it drives it, can be considered as a ‘sleeping partner.’

The objective of terorists is the most important factor to them. The other two factors (or ‘pillars’) of target and asset harm, are secondary and are overall, governed by the objective.

The target is the entity (body or individual) to be coerced into indirectly achieving the objective for the terorist.

Asset Harm is a phrase meaning wounding (physically, mentally or morally) or killing victims (usually non military) and damage / destruction of buildings, resources or other non-human assets.”⁷

Cele patru elemente - dupa cum am vazut in cele de mai sus stau la baza alegerii metodei de actiune, in scopul maximizarii efectelor dorite. Insa, trebuie sa tinem seama de faptul ca dimensiunea mediatica si rolul ei esential pentru atingerea obiectivelor terorismului poate avea efecte destructive asupra unor grupari teroriste care au eludat respectarea legaturii existente intre motivatie, obiectiv, tinta si coercitie - cu alte cuvinte- publicitatea excesiva in cazul in care un act terorist este foarte sangeros poate genera nemultuiri la nivel social, care pot culmina cu atacuri violente asupra grupului terorist in cauza, dar, pe de alta parte, legatura dintre cantitatea dorita de teroare, publicitate si actul terorist oblige teroristii sa atraga atentia media printr-un act terorist spectaculos (doza de spectacol castigand in fata numarului de victime).

Doza de teroare, corelata cu doza de publicitate sunt deci elemente determinante in strategia unei grupari teroriste.

Chiar daca publicitatea, media sunt esentiale pentru supravietuirea si dezvoltarea unei grupari teroriste, exista insa si cazuri in care acestea sunt ocolite- unii teroristi isi ascund identitatea, evita sa revendice anumite atentate – este situatia terorismului militar si paramilitar – al terorismului care genereaza epurare etnica, rasiala, depopulare.

Aceasta abatere de la norma traseaza regulile generale ale terorismului vizavi de dimensiunea mediatica, un catalist important al acestei realitati cotidiene – mijloaele mass-media au un rol important in generarea si raspandirea terorii- putem vorbi de un paradox in ceea ce priveste realitatea mediatica – un conflict intre senzational, comercial si regulile nescrise ale democratiilor, conform carora media democratice nu trebuie sa deserveasca scopurilor retelelor teroriste prin publicarea detaliata a actelor de teroare, si, implicit prin raspandirea terorii.⁸

Cu toate acestea, rolul mass media in propagarea mesajului de teroare este covarsitor – Dr. Frederick Hacker⁹ afirma faptul ca dorinta teroristilor de a soca este strans legata de dominatie si control.¹⁰

Pentru a domina si a controla, teroristii intreprind actiuni violente care atrag atentia media si, prin intermediul acestor mijloace gruparile teroriste isi pot comunica mesajul, pot convinge guvernele sa negocieze in conditiile impuse de ei.

Brian Jenkins afirma in lucrarea sa din 1974 ca “terorism is a theatre. Terorist attacks are ofter carefully choreographed to attract the attention of local and international media”¹¹

Daca setea de senzational la care faceam referire in pasajele de mai sus a caracterizat media in perioada anilor 70-80 – perioada de varf a atentatelor teroriste care foloseau ca metoda de atac deturnarea avioanelor, situatia s-a schimbat radical astazi, cand, post 11 seprembrie profesionalismul media in a trata sangeroasele atacuri teroriste si-a facut simtita prezenta.

“There is a clear need in democratic societies, on grounds of national security, to address the question of media ethics in relation to sensationalising terrorism, although the media coverage of the terorist events of 11th September 2001 was fair, unsensational, thorough and effectively patriotic.”¹²

Tendinta catre detalii voyeuristice care caracteriza mijloacele scrise din mass media in anii 70 – 80 a fost deci inlocuita cu o prezentare decenta a faptelor, media insa pastrandu-si rolul esential pentru diseminarea actelor teroriste si a identitatii celor care le pun in scena.

Actele de terorism au nevoie de o cat mai mare acoperire media si de transmiterea informatiei live pe cat mia multe canale :

“Don’t shoot, Abdul! We’re not on prime time” – expresia pe care specialistul pe probleme de terorism Bowyer Bell¹³ o foloseste pentru a exprima eforturile teroristilor de a “juca” in fata media si a vitezei de reactie a acesteia¹⁴. Este si ceea ce s-a intamplat in 1975 in cazul luarii de ostatici din sediul OPEC din Viena, cand Carlos “Sacalul” a asteptat sosirea televiziunii pentru a parasi cladirea impreuna cu ostatecii.¹⁵

Anii 80 au reprezentat epoca de varf a fascinatiei publicului – in special a celui American pentru terorism, un rezultat al unui studio al corporatiei RAND, efectuat la finele anilor 80 indicand faptul ca, cu toate ca majoritatea americanilor se declara impotriva gruparilor care sponsorizeaza sau sustin terorismul, acestia nutresc o fascinatie pentru teroristi si pentru fenomenul de terorism¹⁶, rapoartele si actiunile media din perioada respectiva actionand in consecinta.

Prin prisma acestei tendinte putem analiza rapoartele emise de NBC vizavi de deturnarea navei de croziera Achile Lauro de catre Frontul pentru Eliberarea Palestinei (1986) – respectiv interviul NBC cu Abul Abbas, seful acestei organizatii, care a capatat aura de star media, in ciuda identitatii sale teroriste, Abbas avand flerul necesar pentru un show cu tente macabre, pe gustul consumatorului de media american din perioada respectiva.

Un alt exemplu elocvent este pozitia publicului vizavi de relatarile care au insotit criza ostaticilor din TWA¹⁷.

Chiar daca oficialii americani s-au declarat impotriva acestei “extravagante mediatice” ¹⁸ afirmand ca media, in cazul acestor interventii a redefinit lipsa de responsabilitate si grotescul, publicul a fost de o total alta parere. Astfel, intr-un sondaj de opinie realizat un an mai tarziu de Gallup si Times Mirror Corporation, 71% din respondenti s-au declarat satisfacuti de acoperirea evenimentului de catre media, calificand-o drept profesionista.¹⁹

Bruce Hoffman nota in studiul sau despre terorism faptul ca:

“ There are two areas in particular , however, where a clear causal relationship between terrorism and the attention it receives from the media impacts negatively on public and governmental behaviour.The first is the public perception of personal risk from terrorism and the consequent effect on willingness to travel ; the second is the time pressures imposed by the media under which governments confronted with terorist created crises labour”²⁰

Internetul - mijloc de transmitere a terorii

Sunt putine descoperirile tehnicii care au avut un impact atat de semnificativ ca internetul, care, intr-un timp foarte scurt a revolutionat lumea comunicarii, permitand schimbul de informatii la nivel global intr-un mod rapid, complex si, cel mai important – ieftin. Prin intermediul internetului, grupurile isi pot promova dialectica globala²¹ - care permite activismului, radicalismului, recunoasterii valorilor sociale sa fie prelucrate si stimulate la nivel local si apoi incluse intr-un proces amplu, la nivel global.

“Groups of any size, from two to millions can reach each other and use the Net to promote an agenda. Their members and followers can come from any geographical region on the Net, and they can attempt to influence foreign policy anywhere in the world.”²²

Internetul permite eludarea cenzurii oficialilor, mesajele pot fi trimise rapid, eficient, anonim, ieftin –mai mult, prin intermediul internetului, gruparile teroriste capata ceea ce Denning numea “un management al perceptiei”²³ – posibilitatea de a se prezenta asa cum vor ei, de a-si prezenta ideile si crezurile departe de cenzura media sau institutionala, care le-ar putea distruge imaginea.

Managementul perceptiei ca o calitate a internetului atrage dupa sine un alt element care face din internet mijlocul de comunicare preferat de organizatiile teroriste- este vorba de capacitatea de strangere de fonduri pentru finantarea activitatilor. Transferul de bani se realizeaza uneori in timp real, aducand beneficii semnificative gruparilor teroriste.

“Radical Islamic terorist organizations in particular are seen as being on the “cutting edge of organizational networking”: having demonstrated an ability to harness information technology for offensive operations as well as the more typical propaganda, fund-raising and recruiting purposes of other groups.”²⁴

Al-Qa’ida ocupa o pozitie foarte importanta in acest sens- fiind primul grup terorist care a asimilat cunostinte de tehnologia informatiei, cunostinte folosite ulterior in scop logistic, tactic, de propaganda. Structura Al’Qaeda de dinainte de evenimentele din 11 septembrie vine in sprijinul celor de mai sus- gruparea avea deja in momentul formarii (1988) comitete operationale in domeniul media si al comunicarii. Rohan Gunaratna, in lucrarea “Inside Al-Qa’ida: Global Network of Terror” afirma ca gruparea avea deja formata o echipa de experti in informatica, echipa care se ocupa de crearea de site-uri web, structuri de email, etc.²⁵

Hamid Mir, jurnalistul pakistanez – biograful lui Bin Laden descria retragerea membrilor Al’Qaeda din calea atacurilor SUA asupra taberelor de antrenament afgane – in noimebrie 2001:

“aproape fiecare membru Al’Qaeda ducea, pe langa Kalashnikov cate un laptop”²⁶

La prima vedere, subliniaza Bari Atwan poate parea surprinzator cum o organizatie care militeaza pentru secularism si reinstaurarea pan-islamista evolueaza alaturi de tehnologie, insa studiile din acest domeniu atesta faptul ca organizatia a inceput dezbaterile vizavi de utilizarea tehnologie moderne inca din anii 80, si, chiar daca unii membri mai radicali s-au declarat impotriva folosirii mijloacelor occidentale, Abdullah Azzam, seful retelei MAK²⁷ a fost cel care a militat pentru utilizarea tehnologiei de ultima generatie in jihad.

Abu Nasir al-Qahtani facand un rezumat pe suport electronic al luptei Al’Qaeda in provincia Khost (Afganistan)²⁸

Din acel moment, internetul a devenit un element cheie in antrenamentul luptatorilor Al’Qaeda, dar si in partea de logstica, strategie, cyber-spatiul fiind incorporate ca un spatiu de lupta legitim, pentru a compensa pierderea unui spatiu de lupta in lumea reala.

Legitimarea luptei in cyber-spatiu a fost data abia in 2003 – printr-o fatwa cu 39 de puncte, unde, la numarul 34 se discuta de legitimarea luptei jihadiste in eter –

“believers are called upon to join the jihad by participanting in internet forums to defend islam and to explain and recommend the duty of jihad to all muslims.[…]

The internet offers the opportunity to respond instantly to false allegations and to reach millions of people in seconds; those who have internet skills are forced to use them to support the jihad by hacking into and destroying enemy websites as well as morally corrupt ones.”²⁹

Astfel, putem discuta de 4 elemente esentiale in ceea ce priveste grupurile jihadiste – membrii, liderul – operational, politic si spiritual, directiile spirituale si specialistii IT, care pot internationaliza reteaua si pot atrage numerosi membri.

Daca inainte de evenimentele din 11 septembrie cyber-jihadul nu era atat de raspandit (existau probleme vizavi de gasirea de servere, etc), dupa 9/11 putem vorbi de o proliferare a site-urilor jihadiste si islamiste – in majoritate sustinand cauza si martiriul celor 19, implicati in atentatele asupra SUA.

Dupa acea data reteaua informatica Al’Qaeda ia amploare – un site islamist generat de diviziile aflate in subordinea lui Al Zarkawi “thurwat al-sinam”³⁰ detalia

operatiunile din Irak, facea apologia martirilor, chema tinerii la inregimentare in armata sacra a jihadului, existau chiar si cursuri practice despre fabricarea unei bombe, intrebuintarea otravurilor, etc.

Elementul central al prezentei al’qaeda in spatial virtual este Forntul international media pentru islam, un site care se schimba constant, dar care are linkuri catre sute de alte site-uri jihadiste, un site care in 2005 si-a lansat cel mai nou si sfidator program – televiziune live – “Vocea califatului”³¹, un program emis cu regularitate si care isi tinea telespectatorii la current cu cele mai recente stiri despre insurgenta irakiana, dar si cu noi aspecte ale ideologiei al’qaeda. Fiecare fransiza al’qaeda in domeniul tehnologiei si lumii virtuale beneficiaza de propriul sau department de informatii, care monitorizeaza postarile de pe site-urile dedicate jihadului³².

Oficiali ai Al’Qaeda inregistreaza un comunicat pe care il trimit via messenger unui membru al grupului – celula de la baza – operativa, membru al grupului care ulterior uploadeaza materialul folosindu-se de computerele din internet café-uri. Chiar daca aceasta tactica este foarte riscanta, soldandu-se cu arestari in randul operativilor, ea este inca folosita.³³

Evan Kohlmann, consultant international pe probleme de terorism, a declarat intr-un interviu acordat in 2005 ziarului Washington Post ca nu numai agentii operativi ai gruparii disemineaza articole si informatii in spariul virtual. Un caz cunoscut este al unui individ care foloseste online pseudonimul “Irhaby007” (teroristul2007) si care este voluntar in campanile teroriste ale mai multor state, inclusive al factiunii irakiene a Al’qaeda.

“ What Zarqawi is unable to do on the Internet, Irhaby007 does for him. Unsettlingly, Irhaby007 also speaks perfect English and has even hacked his way into an unprotected file directory on an Arkansas state government Web site, using it to host beheading videos and other such propaganda.”³⁴

Din cauza riscurilor foarte mari de a fi interceptati, in cadrul cercului de conducere al gruparii nu se mai foloseste internetul, ci doar copii ale materialelor semnificative care le sunt livrate liderilor.

Cu cateva luni inainte de atentatele din 11 septembrie, oficialii americani devenisera deja foarte alarmati de potentialul al’aeda in mediul virtual.³⁵

“Officials and experts say the Internet is a new form of the "dead drop," a Cold War-era term for where spies left information. Officials and experts say the messages are scrambled using free encryption programs set up by groups that advocate privacy on the Internet. Those same programs also can hide maps and photographs in an existing image on selected Web sites. The e-mails and images can only be decrypted using a "private key" or code, selected by the recipient ."The operational details and future targets, in many cases, are hidden in plain view on the Internet," Venzke says. "Only the members of the terorist organizations, knowing the hidden signals, are able to extract the information."Officials say bin Laden began using encryption five years ago, but recently increased its use after U.S. officials revealed they were tapping his satellite telephone calls in Afghanistan and tracking his activities.”³⁶

Dupa cum au sugerat expertii serviciilor secrete, maniera de comunicare a grupului este una codificata: fiecare imagine – fotografie, harta, etc este compusa din pixeli, transcrisi in system binar, pe care computerele il folosesc pentru a genera imaginea respectiva, atat in cazul computerului emitator, cat si in cazul computerului receptor. Astfel, intr-o imagine aparent banala se pot ascunde mesaje cifrate sau chiar alte imagini, ascunse folosind coduri de inscriptionare cu acces gratuit. Mesajele pot fi decodate cu ajutorul unui cod dinainte ales de destinatar. In caz contrar, aceste mesaje nu pot fi decriptate.

Oficialii americani sustin faptul ca interceptarea si decriptarea imaginilor transmise via internet este un proces sisific, zilnic pe internet circuland miliarde de imagini aflate pe cateva miliarde de site-uri web. In cazul in care aceasta sarcina ar putea fi dusa la bun sfarsit, partea cea mai dificila ar fi spargerea codului de criptare, care, de cele mai multe ori, dupa cum afirma un matematician care activeaza in cadrul Departamentului de Aparare al SUA necesita foarte mult timp si un super-computer. ³⁷

Alte metode de transmitere a mesajelor utilizand lumea virtuala sunt emailurile netrimise, salvate in folderul “drafts” al unei adrese de email folosita de mai multi indivizi; netrimise, emailurilenu pot fi interceptate; alta metoda este aceea a chat rooms – spatii virtuale de discutii de unde militanti al’qaeda recruteaza noi membri, ofera informatii despre moduri de actiune, de crearea unor bombe artizanale, etc. Comunicarea in lumea virtuala include anumite tipologii de site-uri web – site-uri jihadiste cu o anumita structura: cea mai importanta sectiune este aceea a religiei, unde se discuta chestiuni de legitimitate a luptei, sunt prezentate cele mai recente fatwa, referintele coranice la jihad, moduri diferite de exprimare a jihadului, etc; urmeaza sectiunea “jihad”, unde tinerii dornici sa se alature cauzei islamiste sunt sfatuiti unde sa mearga, ce moschei sunt primitoare, care sunt martirii zonei respective, cum sa lupte, cum sa fabrice arme, de unde sa gaseasca munitie, cum sa atace un oras anume de pe un anume continent³⁸ etc; o alta sectiune, nou introdusa este sectiunea pentru femei, unde acestea sunt sfatuite sa isi sustina sotii si copiii in lupta lor, sau le sunt date informatii generale despre lupta, in cazul in care vor si ele sa ia parte la jihad.³⁹

O strategie de racolare de noi membri de partea Al’qaeda a fost publicarea in 2005 pe un site islamist a strategiei gruparii pana in 2020, strategie elaborata de egipteanul Muhammad Makkawi (Sayf el Adel, Ibrahim al Madani, Omar al Sumali)⁴⁰ (foto stanga).

Aceasta strategie a dus la intensificarea relatiilor cu grupurile jihadiste care doreau sa sprijine actiunile Al’Qaeda in Irak⁴¹ si care au continuat sa comunice prin chat room-urile puse la dispozitie de Al’Qaeda.

Teorismul trebuie sa-si comunice mesajul de iluminare printr-un instrument de elucidare- propaganda. Centralitatea propagandei in cadrul acestui proces de comunicare precum si importanta acesteia pentru acest fenomen este evidenta.

Dupa cum cita un studio RAND din 1991:

“Propaganda grants authority to its makers. In the first place, simply by demonstrating its ability to disseminate information that the government has banned, a guerrilla group proves that it is a viable force. Second, once a group has the people’s ears and eyes it can manipulate their minds, causing them to act as they not might otherwise; or if it does not work as effectively as this, its messages at least command the attention of those who read, hear or see them. In words and pictures, those whose plans are hidden from public view can portray themselves any way they please. Furthermore, if appearing to play a particular role can win support, propaganda will help these guerrillas to become in fact the powerful forces that they claim to be.”⁴²

Prin intermediul propagandei teroristii urmaresc deci transmiterea unui anumit mesaj catre un public tinta. Scopul acestui tip de comunicare este incert- el depinde, evident de canalul de comunicare, de receptor, etc. Mesajul comunicat poate fi didactic – cu scop informativ, educativ, practic- solicitarea de suport material sau logistic, spiritual, de inregimentare a maselor, poate fi deci si o maniera de recrutare, o forta de convingere, poate fi un mecanism de intimidare strategica – slabirea gradului de incredere al populatiei in guverne sau presedintii, institutii ale statului (incapabile sa actioneze prompt si eficient pentru a stopa acest fenomen in cazul unor atacuri)⁴³

Propaganda poate avea si o functie eminamente interna – asa-numita auto-propaganda, indreptata catre membrii organizatiei in scopul intaririi moralului, a justificarii /legitimizarii/ explicarii unor elemente decizionale controversate. ⁴⁴

BIBLIOGRAFIE:

• Bari Atwan, Abdel – “The Secret History of Al’Qaeda”, Abacus, 2007, p 117
• Bloom, Mia – “Dying to Kill”, Columbia University Press, 2005
• Brown, Tina, “Death by Error,” Washington Post, 19 May 2005.
• Cordes, Bonnie, “When Terrorists Do the Talking: Reflections on Terrorist Literature,” in David C.Rapoport (ed.), “Special Issue: Inside Terrorist Organizations,” Journal of Strategic Studies, vol. 10, no. 4 (Decembrie 1987)
• Denning, J., “‘Activism, Hacktivism, and Cyberterrorism: The Internet as a Tool for Influencing Foreign Policy, http://www.nautilus.org/info-policy/workshop/papers/denning.html
• Glasser, Susan si Coll, Steve –“The Web as Weapon Zarqawi Intertwines Acts on Ground in Iraq With Propaganda Campaign on the Internet”, Washington Post, august 2005
• Gunaratna, Rohan, Inside Al-Qa’ida: Global Network of Terror (London: Hurst, 2002)
• Hickey, Neal “Terrorism and Television”, Radnor, PA, 1976
• Hoffman, Bruce – “The Use of Internet by Islamic Extremists”, RAND, CA, 2006
• Hoffman, Bruce – “Inside Terrorism”– Columbia University Press, New York, 1998
• Hoffman, Bruce si Downes LeGuin, Theo – “The Impact of Terrorism on Public Opinion, 1988- 1989”, 1993 - RAND, California
• Jenkins, Brian –“International Terrorism: A New Kind of Warfare”,1974 RAND, California
• Kelley, Jack – “Terror Groups Hide Behind Web Incription”, USA Today, Mai, 2001

• Kelley, Jack – “Terrorist Instructions Hidden Online”, USA Today, Mai, 2001
• Kohlmann, Evan - Interviu pentru Washington Post, August 8, 2005
• Meyer, Christina, Underground Voices: Insurgent Propaganda in El Salvador, Nicaragua and Peru Santa Monica, CA: RAND, 1991
• UNITARPOCI curs de “Global Terrorism”
• Zanini si Edwards, “The Networking of Terror in the Information Age,” RAND, CA, p. 29.
• http://www.fbi.gov/wanted/terrorists/teraladel.htm

tendinte ale terorismului islamic international - Al'Qaeda

NOI TENDINTE ALE TERORISMULUI ISLAMIC INTERNATIONAL – AL’QAEDA

In anii ’80, rezistenţa afgană, cu ajutorul SUA, al Arabiei Saudite, dar şi al unor state europene a dezvoltat o reţea mondială de recrutare şi sprijin, Al’Qaeda al-Sulbah (“Baza eternă”).

După retragerea sovietică din Afganistan, conducerea acestei reţele, care a antrenat, înarmat şi sustinut financiar mii de luptători musulmani a fost preluată de Oslama bin Laden.

Prin prisma dovezilor prezentate la procesele din urma atentatelor din 11 septembrie, analiştii politici pe probleme de terrorism Phil Hirshkorn, Rohan Gunaratna şi Ed Blanche au examinat în lucrarea “ Al’Qaeda – The Origins” geneza, metodele operaţionale şi structura organizaţională a reţelei Al’Qaeda.

Al’Qaeda este un conglomerat de celule operaţionale la nivel mondial, celule care acţionează asemenea unei reţele.

Dintre bazele Al’Qaeda mentionăm state ca Algeria, Maroc, Egipt, Turcia, Iordania, Tadjikistan, Uzbekistan, Siria, China (provincia Xinjiang), Pakistan, Bangladesh, Malaezia, Myanmar, Indonezia, Filipine ( Mindanao), Liban, Irak, Arabia Saudită, Kuweit, bhrein, Yemen, Libia, Tunisia, Bosnia, Kosovo, Cecenia, Dagestan, Kashmir, Sudan, Somalia, Kenya, Tanzania, Azerbaidjan, Eritrea, Uganda, Etiopia, Fâşia Gaza.

Originile Al’Qaeda

Incă de la crearea ei in 1988, Al’Qaeda a fost condusă şi dirijată de Osama bin Laden, acesta fiind principala forţă a motorului acestei organizaţii.

Osama Bin Laden, alias Osama Mohammad Wahad, alias Abu Abdallah, alias Al Qaqa, născut în 1957 este fiul lui Mohammad bin Awdah bin Laden, originar din Yemen.

A studiat la Universitatea Regele Abdul Azziz din Jedda, Arabia Saudită,¹ avându-l ca mentor pe Abdullah Azzam, un Palestinian de origine iordaniană, o figură

influentă în cadrul Frăţiei musulmane, fiind considerat liderul spiritual al Hamas, dar şi pe Mohammad Qutb, fratele lui Sayyd Qutb.²

După absolvirea facultăţii, Osama bin Laden a devenit foarte religios, în anii ’80 ajungând în Afghanistan în timpul conflictului sovietic.

In 1982-1984 Azzam a fondat Maktab al Khidmat lil-mujahidin al-Arab ( MAK) sau Al’Qifah, grupare conscută şi sub numele de Biroul afgan, al cărei finanţator principal era Osama bin Laden, considerat adjunctul lui Azzam, aflat atunci la conducerea MaK.

Intre 1984-1986, în timpul afluxului masiv de populaţie din Afganistan spre Pakistan, Osama bin Laden a călătorit foarte mult în lumea arabă, strângând fonduri pentru susţinerea luptei mujahadine împotriva sovieticilor. A recrutat câteva mii de tineri musulmani de origine arabă, transferând prin intermediul MaK resurse financiare şi materiale de câteva miliarde de dolari SUA luptătorilor din Afganistan (MaK colabora îndeaproape cu ISI – Serviciile Secrete pakistaneze, cu guvernele saudit şi egiptean, dar şi cu vasta reţea a Frăţiei Musulmane).

Un alt personaj important pentru lumea islamistă care folosea resursele MaK pentru a recruta mujahadini pentru lupta anti-soviectică era Umar abd al-Rahman, liderul spiritual al grupului islamist egiptean Al-Jihad.³

Eforturile financiare de ajutor şi luptă au fost asistate de două bănci: Dar al Mal al Islami (fondată de fratele prinţului saudit Turki, prinţul Mohamad Faisal), şi Dalla al Baraka (fondată de cumnatul prinţului Fahd în 1982). Băncile transferau fondurile către douăzeci de ONG-uri, din care cel mai cunoscut era Organizaţia Internaţională Islamică, aflată, asemenea altor câteva organizatii non-guvernamentale din aceste structuri sub patronajul Ligii Islamice Mondiale, conduse de Mufti-ul Abdul Azziz bin Baz.

MaK s-a folosit de această vastă structură guvernamentală, dar şi de acoperirea dată de organizaţiile non-guvernamentale pentru a-şi crea o bază independentă, capabilă să actioneze la nivel global, bază care beneficia şi de acoperirea dată de o reţea de moschei şi organizaţii caritabile aflate in diverse locaţii din Europa, America, Asia, Africa.

Odată cu retragerea sovieticilor din Afganistan, Bin Laden decide să formeze un grup care să faciliteze unirea lumii musulmane sub o singură entitate. După asasinarea doctorului Azzam în septembrie 1989, după retragerea trupelor sovietice din Afganistan şi instalarea la Kabul a unui guvern pro-comunist, condus de Najbullah, MaK îşi întăreşte poziţiile pentru a contracara guvernul pro-comunist nou-instalat şi pentru a susţine alte campanii pro-musulmane la nivel mondial.

Al’Qaeda preia de la MaK nu numai ideologia pan-islamistă, dar şi vasta reţea financiară şi expertiza tehnică mobilizată în timpul campaniei anti-sovietice, pe care o va dezvolta în perioada imediat următoare finelui conflictului afgano-sovietic, conducerea revenindu-I lui Osama bin Laden şi lui Ayman al-Zawahiri, care, în anii ’80 reprezenta Al’Jihadul egiptean ca şef de operaţiuni.⁴

In 1989, Osama bin Laden s-a întors în Arabia Saudită pentru a ajuta la crearea primului grup jihadist din Yemenul de Sud, sub conducerea lui Tariq al Fadli.

Intre timp, la conducerea Sudanului vine Frontul Islamic Internaţional condus de Hasan al Turabi, care trimite o delegaţie în Pakistan. Osama bin Laden îşi mutase deja baza în Sudan, unde rămâne până când, la insistenţele comunităţii internaţionale este foţat să plece în Afganistan.

Oganizaţia

La nivel vertical, Al’Qaeda îl are în centru pe Osama bin Laden, urmat de alti lideri şi lideri ai grupurilor constituente, la nivel orizontal, organizaţia este integrată cu 24 de grupuri constitutive.

Bin Laden este succedat de Shura majlis, un consiliu consultativ, căruia I se subordonează patru comitete: militar, religios-legal, financiar şi media, care au rămas identice la nivel organizaţional incă din 1998, data bombardării ambasadelor americane din Africa.

Numărul de membri al’Qaeda este estimat la 4.500-5.000 de oameni, antrenaţi în tabere ca Khost, Mahavia, Kabul, Jalalabad, Kunar, Kandahar, Tora Bora, Liza sau aflaţi în cellule operaţionale sau de sprijin din Italia, Germania, Anglia, Canada, Rusia, SUA, Tanzania, Kenya, Yemen, Albania, Somalia, Eritrea, Sudan, Filipine, etc.

Majoritatea membrilor Al’Qaeda provin din două grupări egiptene: Gamaa al’ Islamyia şi Al Gamaa al Islamyia, dar şi din două grupări algeriene: GIA lui Antar Zouabri şi Groupe Salafiste pour la Predication et le Combat ( GSPC) condus de Hassan Hattab.

Deasemenea, Bin Laden şi-a creat legături cu cu Jaish Aden Abin al Islami, din yemen dar şi cu membrii câtorva mici partide salafiste din Tunisia, Libia, Maroc ( încă din 1997).

Alte organizaţii constituente sau afiliate Al’Qaeda sunt Jamaa essalafya lid Daawa Q it Al, En Nahda, Sipah e Sahaba Kashmir, Hizb-al-Islami – din Kasmir, Harakat-ul Mujahadin şi Harakat –ul Jihad ibn Kashmir, Hezbollah, în Liban, Hamas, în Teritoriile Ocupate şi Partidul Islamic din Turkistan.

Celulele operationale Al’Qaeda, aflate sub conducerea lui Mohammed Atef sunt formate din comandouri de atentatori sinucigaşi.

Al’Qaeda are şi un Serviciul de Securitate, condos de Mohammad Mousa.

Caracteristic Al’Qaeda este caracterul ei cameleonic, aflat în permanentă schimbare în raport cu mediul geo-politic, strategic şi cultural, prin urmare, organizaţia este foarte dificil de scindat, analizat şi infiltrarea este aproape imposibilă, ddin cauza caracterului închis şi exclusivist.

Imposibilitatea anihilării Al’Qaeda este dată deci de fluiditatea şi structura ei dinamică, alături de ceea ce Rohan Gunaratna numea “ cei patru piloni ai rezistentei Al’Qaeda”⁵:

“- simbolul rezistentei impotriva dominatiei occidentale

• mentinerea unei legaturi operationale si de comunicare cu cele mai importante grupuri teroriste ale lumii

• sustinerea statala

• identificarea gruparii cu lumea musulmana, prin prezenta ei in toate aspectele vietii musulmane”

Surse de finanţare

Terorismul reprezintă o manieră necostisitoare de a face declaraţii publice (politic, economic, social şi cultural) la nivel larg şi cu un public masiv, tacticile teroriste fiind considerate ca metode extrem de eficiente din punctul de vedere financiar pentru realizarea scopurilor propuse, în timp ce redresarea de pe urma atacurilor teroriste este un fenomen extrem de costisitor.

Este cunoscut faptul că atacurile teroriste din 11 septembrie au costat între 300 şi 500.000 de dolari SUA⁶, atacul împotriva USS Cole a costat doar 50.000 de dolari SUA⁷, în timp ce costurile la nivelul economiei SUA au fost de 105 miliarde dolari SUA⁸ ( numai în cazul atacurilor de la New York), iar strategia de contra-terorism costă guvernul American 1.2 miliarde dolari SUA lunar.⁹

Chiar dacă discrepanţa la nivel financiar între costurile atacurilor şi consecinţele lor este notabilă, un element important în caracteristicile operaţionale ale organizaţiilor teroriste îl constituie baza financiară. Astfel, un grup terrorist care acţionează pe un teritoriu extins are nevoie de mai multe fonduri decât un grup care acţionează la nivel local. Crearea unei baze şi infrastructuri financiare stabile şi complexe este un fator esenţial pentru existenţa unui grup terorist eficient.

Infrastructura financiară a Al’Qaeda este foarte bine reprezentată la nivel global prin organizaţii care se ocupă de strângerea de fonduri, tipuri variate de conturi, în care donatorii importanţi (la nivel statal şi non-statal depun contribuţii semnificative), firme-ecran care se ocupă cu spălarea banilor proveniţi din acţiuni ilicite. Cu toate acestea, specialiştii ONU pe probleme de finanţare teroristă atestă caracterul evolutiv şi nu revoluţionar al imperiului financiar Al’Qaida.¹⁰; astfel, cu excepţia folosirii reţelelor de internet pentru colectarea de fonduri, metodele Al’Qaida de colectarea, depozitare şi transfer de fonduri sunt tipice terorismului clasic, structura grupului fiind una hibridă.¹¹

Al’Qaeda împrumută tipare financiare de la organizaţiile deja existente, inclusiv de la corporaţiile multinaţionale, organizaţiile non-guvernamentale, cartelurile internaţionale sau grupurile teroriste operative la nivel internaţional, creându-şi astfel o structură financiară robustă, complexă, capabilă să se adapteze unei varietăţi de “terenuri” financiare.

Dezvoltarea reţelei financiare Al’Qaeda

Sursele de finanţare Al’Qaeda variază între susţinerea statală (în cazul guvernului Taliban sau a Sudanului, Iranului sau Pakistanului), averea personală a lui Osama bin Laden şi firmele-ecran ( spălare de bani, şantaj, traffic de arme şi droguri, prostituţie, cazinouri, etc.)

Ininte de analizarea surselor de venituri ale Al’Qaeda trebuie menţionat feptul că doctrina Al’Qaeda presupune existenţa de celule auto-finanţate în toate situatiile, mai puţin la nivel operaţional, prin urmare Al’Qaeda presupune existenţa unei diviziuni clare în procesul de achiziţionare de fonduri.¹²

Partea centrală a organizaţiei se ocupă cu strângerea de fonduri pentru finanţarea atacurilor, achiziţionarea de arme, antrenamentul, elementele de propagandă, în timp de celulele trebuie să se auto-susţină finaciar mai puţin la nivel operaţional (sau, în unele situaţii şi la nivel operaţional, dar în cazul unor operaţiuni minore).¹³

Celulele nu primesc direct fonduri din donaţii, cu toate că moscheile sau alte organizaţii le oferă ajutor la nivel local.¹⁴

Experţii americani pe probleme de terorism atestă faptul că, în stadiu incipient, celulele teroriste sunt dotate cu o sumă de bani pe care să o folosească pentru a se integra în mediul respectiv, pentru ca mai apoi să se poată auto-susţine financiar.¹⁵In cazul în care celulele respective sunt operative într-o misiune, sediul central al organizaţiei le oferă sprijin financiar suplimentar, însă, în caz contrar, celulele neoperaţionale recurg la mijloace proprii pentru a se putea finanţa: fraudă cu cărţi de credit, furt de maşini, falsificare de documente, traffic de ţigări, alcool sau droguri.¹⁶

Celula teroristă responsabilă pentru atacurile din 11 martie 2004 de la Madrid se ocupa cu traficul de opiu pentru finanţarea operaţiunilor sale.¹⁷

Colaborarea cu reţelele transnaţionale de crimă organizată:

Tendinţa actuală a terorismului internaţional reprezentat de Al’Qaeda este aceea a întăririi colaborării cu reţelele transnaţionale de crimă organizată; chiar dacă cele două sectoare au vocaţii diferite, ele folosesc strategii similare pentru a-şi promova operaţiunile.

Relaţiile Al’Qaeda cu cartelurile criminale din America de Sud sau Asia au drept scop spălarea de bani, traficul şi achiziţionareda de arme.

“The biggest links are with rebel groups that also served as diamond smuggling networks in western Africa, to including the Revolutionary United Front (RUF) and Unino Nacional para a Independencia Total de Angola (UNITA)”¹⁸

Internetul:

Conform Strategiei Naţionale de Spălare de Bani din 2003, Al’Qaeda foloseşte internetul pentru atragerea de fonduri prin:

“—solicitari directe din partea organizatiei

-- exploatarea organizatiilor caritabile

-- strangerea de fonduri prin criminalitate electronica- furt de identitate sau golirea conturilor electronice

--organizarea de evenimente caritabile si strangerea de fonduri”¹⁹

Transferuri de bunuri şi stocare de capital:

Pentru transferul de fonduri către zonele care au nevoie de sprijin financiar, în funcţie de nevoile celulelor respective, dar şi de factorii de risc inerenţi unui astfel de transfer, Al’Qaeda foloseşte o serie de metode: sistemul finaiciar global, sistemul bancar Islamic, hawalas- sistemul subteran de transfer de bani, sau chiar transferurile ilegale de bani gheaţă, comerţul illegal cu aur, diamante sau stupefiante²⁰.

Sistemele bancare internaţionale şi Islamice:

Sistemul bancar internaţional oferă o largă varietate de servicii financiare, bazate în primul rand pe siguranţa transferurilor, absenţa oricăror riscuri, devenind astfel prima alegere a organizaţiilor teroriste, Al’Qaeda nefăcând excepţie.

Unul din elementele esenţiale ale infrastructurii finaiciare Al’Qaeda este reprezentat de Banca de Credit şi Comerţ Internaţional, fondată de bancherul pakistanez Agha Hassan Abedi in 1972, cu sedii în Insulele Cayman şi Luxemburg, adevărate paradisuri financiare²¹.

La închiderea băncii, în 1991, “investigators found accounts belonging to bin Laden, as well as to other individual alleged terrorists, terror groups, arms smugglers and drug cartels”.²²

Din 1995 Al’Qaeda îşi îndreaptă atenţia către sistemul bancar internaţional, cu accent deosebit pe paradisurile fiscale europene şi africane²³, dar şi către sistemul bancar Islamic din Orientul Mijlociu şi Asia Centrală, care ţinea cont de elementele tradiţionale islamice în transferurile financiare..

Inainte de demararea operaţiunii “Enduring Freedom”²⁴, Al’Qaeda era în totalitate organizată de Osama bin Laden. Operaţiunile de comadă, control, coordonare cu organizaţii afiliate Al’Qaeda şi operaţiunile administrative erau facilitate de o serie de comitete administrative din corpusul organizaţiei, dintre care un rol foarte important îl avea Shura Majlis, un corpus consultativ, al cărui scop era permiterea si facilitarea comunicării şi inter-relaţionării grupurilor teroriste afiliate Al’Qaeda cu grupul-central.²⁵

Aceste grupuri organizaţionale s-au aflat într-o permanentă dezvoltare, convergând în anii ’90, când baza Al’Qaeda se afla încă în Sudan.²⁶

Insă, după Enduring Freedom, statutul Shura Majlis a rămas neclar pentru analiştii politici pe probleme de terorism şi securitate internaţională, tendinţa subliniată de aceştia fiind către o limitare a prerogativelor Shura Majlis, dar şi a prerogativelor celorlalte grupuri administrative din interiorul Al’Qaeda, pe fondul pierderii unei baze statale sigure, reprezentate de guvernul Taliban din Afganistan.

Structura organizaţională Al’Qaeda

Partea financiară cădea în slujba a două comitete din cadrul acestei structuri: Comitetul financiar şi Comitetul pentru achizitionari externe. Rolul comitetului financiar era acela de a se ocupa de chestiuni organizaţionale majore, cum ar fi dezvoltarea unor resurse financiare suficient de masive pentru susţinerea operaţiunilor Al’Qaeda, susţinerea financiară a operaţiunilor Al’Qaeda şi a operaţiunilor organizaţiilor afiliate ei.²⁷ Mustafa Ahmed al-Hawsawi, responsabilul financiar pentru atacurile din 11 septembrie se presupune a fi fost şi la comanda Comitetului financiar.²⁸

Comitetul financiar era format din bancheri profesionişti, responsabili financiari şi contabili, majoritatea lor fiind capturaţi sau ucişi în operaţiunile americane împotriva Al’Qaeda.²⁹

Cel de-al doilea grup cu responsabilităţi financiare, Comitetul pentru achiziţionări externe se ocupa de achiziţionarea de arme şi echipament tehnic ce nu putea fi achiziţionat din Afganistan sau Sudan.³⁰

Fiecare operaţiune avea responsabilul ei financiar, dar şi o întreagă armată de subordonaţi ai acestuia – Soliman Biheiri, un important susţinător financiar al Al’Qaeda şi Hamas a jucat un rol esenţial în finanţarea şi administrarea financiară a atentatelor cu bombă asupra ambasadelor americane din Kenya şi Tanzania, în 1998.³¹

In ciuda capturării sau uciderii unor figuri importante ale reţelei financiare Al’Qaeda în timpul acţiunilor NATO din Afganistan, reţeaua fianciară Al’Qaeda a rezistat după momentul 2001 din următoarele motive:

• caracteristica principală a structurii financiare Al’Qaeda este compartimentalizarea financiară – sursele de finanţare sunt separate de celulele operaţionale. Veniturile Al’Qaeda sunt vărsate în conturile centrale, celulele operaţionale păstrându-şi caracterul independent.

• Structura organizaţională este foarte bine pusă la punct, membrii de mijloc ai structurilor financiare fiind capabili să ia locul profesioniştilor capturaţi.³²

Rezistenţa şi adaptabilitatea grupului este dată de complexitatea structurii financiare a grupului- astfel, odată cu creşterea numărului de arestări din rândurile membrilor Al’Qaeda şi cu sporirea gradului de dificultate în transferurile financiare, reţeaua s-a adaptat prin alterarea structurilor sale.

Recrutarea de agenţi-femei din Afganistan şi Orientul Mijlociu pentru transferurile financiare³³ este un element-cheie al supravieţuirii Al’Qaeda – contrar statutului islamist al organizatiei (despre care am vorbit în capitolul precedent), statutat şi în manualu Al’Qaeda, agenţii-femei au devenit foarte importanţi pentru sfera financiară, chiar dacă tabuurile religioase au fost încălcate.

Un raport publicat recent de FBI arată că noua structură Al’Qaeda, atât la nivel operaţional, cât şi la nivel financiar tinde spre o nouă doctrină operaţională: alegerea

ţintelor este diferită şi timpul scurs dintre atentate nu mai poate fi încadrat unul model, duratele fiind extreme de variate.³⁴

Astfel, în perioada de după 11 septembrie, atacurile Al’Qaeda au devenit mai frecvente, comparativ cu perioada de dinainte de 11 septembrie, şi mult mai sângeroase.³⁵

Operaţiunile Al’Qaeda devin din ce în ce mai frecvente, mai răspândite geografic, nu atât de spectaculoase ca cele din 11 septembrie, dar au drept tintă principală distrugerea moralului inamicului

Acest tip de acţiuni alterează structura organizaţională a grupului, pentru acoperirea unei arii geografice cât mai vaste este nevoie deci de o multitudine de celule operative active, dar şi de susţinere financiară şi strategică pentru aceste tipuri de cellule, se ramarcă astfel, după 11 septembrie o lărgire a sferei organizaţionale Al’Qaeda, o descentralizare masivă, celulele acţionând independent, dar pe o bază ideologică comună.

Agenţii operaţionali Al’Qaeda care îi înlocuiesc pe cei arestaţi pot fi catalogaţi ca având o psihologie conflictuală diferită – nu mai este vorba de veteranii luptelor din Afganistan din anii ’80, noii agenţi la nivel de conducere sunt recrutaţi din sistemul de valori al secolului XXI, fiind capabili să se organizeze şi să se plieze mai bine la nivel structural, folosind armele Vestului- educaţia, accesul la informaţie, organizarea informaţională.³⁶

In urma atacurilor de la Madrid, din 2004 si a celor de la Londra, din 2005 au rezultat multe victime, iar dejucarea planurilor de atac din Germania, alaturi de alte posibile atentate, din 2006 si 2007 atesta pregnanta pericolului fenomenului terrorist la nivel European si mondial.

Amploarea si numarul crescand al amenintarilor de acest tip demonstreaza faptul ca fenomenul terorist nu este nici pe departe anihilat, chiar daca unii lideri importanti ai celulelor teroriste sunt arestati sau au cazut victime ale luptei impotrva terorismului.

Datele colectate de Unitatea de lupta impotriva terorismului din cadrul Europol pentru perioada octombrie-decembrie 2005 si pentru anul 2006 cuprindeau un total de 549 de atacuri, 128 de activitati teroriste, 810 suspecti arestati si 303 procese pe rol numai in UE (trebuie sa retinem, insa, ca numarul acestor infractiuni este cu mult mai mare, unele cazuri nefiind insa inca clasate).³⁷, insa, atacurile gruparilor teroriste islamiste in Europa reprezinta un mic procent din cifrele de mai sus.

Cu toate acestea, jumatate din arestari au avut obiect suspecti de terrorism Islamic, cetateni francezi, spanioli, italieni sau olandezi.³⁸

Acesti “euroluptatori”, reprezentantii islamismului in Europa sunt, conform studiului “ Terorismul jihadului in Europa”³⁹ organizati in 28 de retele, au planuit si finalizat 31 de atacuri teroriste in Europa. Numarul lor trece de 242.⁴⁰

Analize ale MI5 arata faptul ca serviciul britanic se confrunta cu o nebuloasa de grupari teroriste emergente, cu membri gata sa se arunce in aer pentru a ucide cat mai multi civili cu putinta, retele incadrate altor retele, conexiuni in cadrul altor conexiuni si legaturi intre indivizi- dincolo de nivelul continental⁴¹, numarul membrilor retelelor teroriste dublandu-se in fiecare an, dupa invazia Irakului din 2003.⁴²

Analiza acestor celule teroriste localizate in Europa, care actionau si planuiau atacuri in sfera europeana a dus la stabilirea unor linii generale de actiune, a unor caracteristici esentiale pentru lupta impotriva terorismului la nivel European.

Din cele 28 de retele studiate, toate din cadrul Al’Qaeda – nu s-a putut stabili un profil clar al euro-luptatorilor, ceea ce reprezinta un mare dezavantaj in lupta impotriva acestui fenomen- “grupurile jihadului european difera foarte mult de cele care actioneaza la nivel mondial”⁴³ – acestea fiind multinationale la exterior, insa omogene in interior – grupurile formate din pakistanezi interactioneaza cu grupurile de pakistanezi, cele de marocani, cu marocanii, libanezii cu libanezii, etc, dar, spre deosebire de reprezentantii jihadului la nivel mondial, celulele teroriste europene sunt formate din indivizi care au fost radicalizati in tara de rezidenta, nu in tara natala⁴⁴, alaturi de grupuri de co-nationali.⁴⁵

Acest nou tip de organizare a celulelor teroriste indica si sustine faptul ca recrutarile se fac la nivel de celula, internetul fiind liantul in cadrul acestui process.

In ciuda acestor clasificari, nu putem vorbi insa de un profil al repreznatantilor jihadului European, tipurile de atacuri si de atacatori fiind foarte variate. Unul din lucrurile notabile este insa fapul ca foarte multi din suspectii de terrorism din Europa au fost arestati in trecut pentru activitati criminale minore.

Chiar daca investigatiile atacurilor cu bomba din metroul londonez arata ca atacatorii aveau legaturi cu Pakistanul, actionand sub egida Al’Qaeda – nu trebuie sa uitam ca terorismul European este o parte integrata a fenomenului global, chiar daca tintele alese sunt cele din spatiul European, dar si ca noul val de terorism European include indivizi care s-au radicalizat in societatea europeana, in majoritatea cazurilor fara/sau cu putina experienta de lupta in taberele de antrenament din Extremul Orient.

La aproape 6 ani de la atentatele din 11 septembrie, retelele Al’Qaeda sunt departe de a fi distruse, din contra, noile tendinte ale noului terorism Islamic international atesta contrariul, sustinute de reaparitia taberelor de antrenament la granita dintre Pakistan si Afganistan ⁴⁶, un no man’s land al acestui grup terrorist.

Reactia Al’Qaeda la razboiul impotriva terorismului s-a manifestat prin doua decizii majore - la ordinul lui Bin Laden, veteranii s-au intors in tarile natale, de unde au continuat organizarea grupurilor si celulelor, asigurandu-se de prezenta organizatiei pe o arie geografica cat mai larga. Cea de-a doua decizie a constat in deschiderea grupului catre “simpatizanti” – conducatorii Al’Qaeda sustinand ideologic si logistic orice grup simpatizant care dorea sa actioneze in numele sau.

Regruparea si reorganizarea celulelor, dar si a gruparii in sine este rapida, conform avertismentelor serviciilor secrete angrenate in lupta impotriva terorismului – astfel, o noua generatie de luptatori i-au inlocuit rapid pe cei disparuti sau capturati de serviciile secrete⁴⁷, ierarhia a fost refacuta, cadre mai vechi sunt re-activate, actionand ca ofiteri de legatura in Iran, calatorind in Iraq, Pakistan si Afganistan pentru a schimba informatii.

Cu toate acestea, expertul pe probleme de terorism Guido Steinberg, membru al SWP – Institutului German pentru Probleme Internationale si de Securitate sustine faptul ca noul cartier general al Al’Qaeda nu se va putea devolta, reorganizarea urmand a lua o noua forma, care se va indeparta de actuala tendinta, catalogata de Steinberg ca “pakistanizarea Al’qaeda”⁴⁸

Bruce Hoffmann, expertul American pe probleme de terrorism sustine insa ca organizatia este acum mai puternica decat era in urma cu aproape 6 ani.⁴⁹

1 Katzman, Kenneth, “Al’Qaeda, Profile and Threat Assessment”, CRS Report for Congress, Order Code RS220049, p.1

2 Idem.

Sayyd Qutb face trecerea de la islam la islamism, fiind văzut ca “fondatorul grupurilor islamice ultra-religioase, violente, jihadi.” Saltul este făcut prin accesibilitatea takfer (excomunicarea) oficialilor statului care pot favoriza valori “pagâne” ca democraţia, drepturile omului ş.a., a structurilor statale care pot implica valori democratice, sau chiar a oamenilor de rând. Scoala lui Sayyd Qutb, o şcoală care îmbină tradiţionalismul deobandi, wahhabi şi salafist cu elemente conflictuale moderne.

Maniera de acţiune a qutbismului este caracterizată prin radicalizarea excesivă – de influenţă wahhabi şi deobandi a islamului, căreia I se adaugă excomunicarea, takfer, ca pretext pentru violenţă şi lovituri de stat.

Qutb introduce un alt tip de islam, un alt tip de musulman, un credincios care încalcă prevederile sacre ale Coranului, prin militantismul excesiv.

Phillipe, Alain, “ Le monde d’islam”, Cayman-Levy, Paris, 2004, p. 167.

.

3 Ibid., p.2

In 1990 Umar abd al-Rahman pleacă în SUA, unde va fi arestat în octombrie 1995 pentru implicarea în atacurile teroriste de la World Trade Center din 1993.

4 Idem, p. 4

5 Ibid., p. 11

6 “Finacier of 9/11 Disappreared in Pakistan”, Press Trust of India, 10 ianuarie, 2002, http://www.rediff.com/us/2002/jan/10ny1.htm

7 Borchgrave, Arnaud de, Interviu pentru Centrul Internaţional de Studii Strategice, 5 februarie, 2004, în Kiser, Steve, “Financing Terror- An Analisys and Simulation for Affecting Al’Qaeda’s Financial Infrastructure”, RAND, California, 2005, p. 35.

8 General Accounting Office, “Review of Studies of the Economic Impact of the September 11 Terrorist Attacks on the World Trade Center”, 29 mai 2002, p.9, http://www.gao.gov/news.items/d02700r.pdf

9 “How Much The War on Terror is Costing Financially?”, Christian Science Monitor, 30 octombrie, 2001, http://www.csiencemonitor /2001/1030/p2s2/usec.html

10 Ibid., p.67

11 Glassius, Miled şi Kaldon, Mary, “ State of Global Civil Society”, London School of Economics, London, 2003, p.233

12 Ibid., p. 27

13 Idem

14 Kiser, Steve, op. cit., p. 81

15 Dolinat, Lou, “ A Focus on Their Smaller Crimes”, Newsday, 5 octombrie, 2001, la: http://www.nynewsday.com/ny-ustech022399567oct05,0,7678824.story

16 Idem

17 Roman, Mar, “Madrid Police Arrest Bombing Suspects”, 10 iunie, 2004, Associated Press, la: http://www.spokesmanreview.com/nation_world/story.asp

18 Karasik, Ted. “Beyond Al-Qaeda: Is There a Nexus Between Terrorists, Organized Crime, and Anti-

Globalization?” RAND Corporation, Santa Monica. 9 February 2004. pg. 77-80.

19 2003 National Money Laundering Strategy. Departments of Treasury and Justice. p. 56. http://www.ustreas.gov/offices/eotffc/publications/ml2003.pdf as of 20 September 2004.

20 Greenberg, Maurice R. “Terrorist Financing: Report of an Independent Task Force

Sponsored by the Council for Foreign Relations.” Council for Foreign Relations. 14 Noiembrie 2002.

http://www.cfr.org/publication.php?id=5080

21 Shore, Adam. “Corruption and Accountability in the Global Economy.” EPIIC Colloquium of

Transformations in the Global Economy: An International Symposium. 1993.

http://www.epiic.com/archives/1993/sympos93/thursday93.html

22 Frank, Allen Dodds and Manuel Perez-Rivas. “Bin Laden’s Global Financial Reach Detailed.” CNN.

26 Septembrie 2001. http://www.cnn.com/2001/US/09/26/inv.drug.money/index.html

23 Kiser, op. cit., p. 95

24 “Enduring Freedom” este operaţiunea militară americană demarată in Afganistan, cu trei obiective principle:

1. distrugerea taberelor de antrenament şi a infrastructurii Al’Qaeda din Afganistan

2. capturarea liderilor Al’Qaeda

3. stoparea acţiunilor teroriste din Afganistan.

http://www.globalsecurity.org/military/library/news2001/mil/010920/usia.01.htm

25 Kiser, Steve, op.cit., p.68

26 Idem

27 Ibid., p.70

28 Kleidman, Daniel şi Mark Hosenball, “Saudi Businessman in financial Connection to 9/11 Hijacker”, Newsweek, 11 noiembrie, 2001, în Kiser, Steve, op.cit, p.71.

29 Gunaratna, op.cit., p. 61

30 Existenţa acestui comitet nu a fost făcută publică decât odată cu declasificarea de către Comisia Natională pentru Atacuri Teroriste impotriva SUA a dosarului atentatelor din 11 septembrie asupra SUA. Cu toate acestea există foarte puţine informaţii despre acest comitet şi acţiunile sale.

Kiser, Steve, op. cit., p. 77

31 Epsten, Mathew, “Opeartions Support System Shutdown”, National Review Online, 4 septembrie, 2003, la: http://www.nationalreview.com/article/comment/comment-epstein.asp

32 Dettmer, Jaime, op.cit., p. 2

33 Kelly, Jack, “Al’Qaeda Fragmented, but Still Deadly”, USA Today, 9 septembrie, 2002, la http://www.usatoday.com/news/2002-09-09/lacover_x.htm

34 FBI- “Al’Qaeda Most Wanted”, la : http://www.fbi.gov/mostwant/terrorist/terabd.htm

35 Idem

36 Kelly, op.cit., p 5

37 - TESAT 2007 – pag 13.

38

39

40 Bakker si Teije- Donker – “Jihadi Terrorists in Europe” – in “Bin Laden’s Eurofighters”. Der Spiegel, April 2007

41 Conform declaratiei luiPeter Clarke, seful directiei de lupta impotriva terorismului din cadrul Politiei londoneze – The Economist – “Waiting for Al’Qaeda’s Next Bomb”, May, 2007

42 Ibidem, p.2

43

44

45

46 Conform declaratiei oficiale a Generalului Major Michael Maples, din cadrul DIA – Der Spiegel – aprilie, 2007, “Five years after 9/11, Bin Laden;s Network is back”, p.1

47 Ibidem, p.2

48 Ibid., p.3

49 Idem